Gânduri de Martie Pentru Noi!

Gânduri de Martie Pentru Noi!

”De aceea, pentrucă ai preț în ochii Mei, pentrucă ești prețuit și te iubesc, dau oameni pentru tine, și popoare pentru viața ta.”

Contestatarii Bibliei insistă frecvent pe fragmente din Vechiul Testament în care femeile nu erau ”socotite” la numărătoarea poporului sau nu aveau drept de moștenire, dar nu văd ei oare cum Isus după Înviere se arată ”mai întâi” femeilor (Ioan 11)? Nu înțeleg ei că pentru că ”avem preț în ochii lui”, se arată Domnul tocmai femeilor la mormânt? Iar noi, văzând cât de mult ne prețuiește Domnul, indiferent de vârstă sau statut social, știm cum să ne raportăm la o asemenea certitudine? Știm ce avem de făcut în condițiile în care ne bucurăm de prețuirea și ocrotirea Lui?

Iată câteva gânduri pentru tine, femeie:

1. Oprește-te și ascultă!

Despre Maria și Marta am tot citit, uneori chiar eram intrigate că Marta a fost ”certată” pentru că muncea și Îl slujea pe Domnul. De fapt, textul relatează că ea a fost cea care ”L-a primit în casa ei.” (Luca 10,38), în timp ce Maria a ales să asculte! Și totuși, oprește-te și ascultă! E atât de important să ne facem timp pentru hrana spirituală, timp pentru sufletul nostru, pentru părtășia cu Domnul! Fă-ți timp să citești în Biblie, să asculți muzică de închinare și să petreci mai mult de câteva minute în rugăciune!

Ne dorim o casă impecabilă și am transformat mâncarea în artă, dar riscăm să pierdem „partea cea bună”: relația cu Domnul.

2. Fii ospitalieră, deschide-ți casa pentru El, pentru frați și surori!

Revenind la exemplul Martei, pentru a o pune într-o lumină pozitivă e important să remarcăm că ea a dat de mâncare la treisprezece persoane, pe lângă membrii familiei, împlinind chemarea la ospitalitate: „Să nu dați uitării primirea de oaspeți, căci unii, prin ea au găzduit, fără să știe, pe îngeri” (Evrei 13,2)

3. Prețuiește ziua Domnului!

Avem impresia că munca unei femei nu se mai termină!Zilnic gătim, spălăm, călcăm rufe, facem cu ră țenie, mergem la cumpărături și, de parcă nu ar fi suficiente treburile enumerate, mai mergem și la muncă! Copleșitor e că mâncarea gătită azi se epuizează până a doua zi lăsând în urmă mormane de vase, coșul de rufe se reumple pînă seara iar frigiderul în câteva ore e iarăsi gol. Totuși, ceea ce vrea Domnul de la noi, e să ne oprim din alergarea noastră, „să păzim Sabatele Lui, şi să cinstim locaşul cel Sfânt” (Leviticul 19:30 ).

De ce? Deoarece „aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!” (Psalmi 118:24-25) Mai mult, din textul din Neemia 13:15-22 înțelegem cum și în vremea lui Neemia exista pericolul de-a găsi preocupări de relaxare în afara părtășiei, de-a înlocui Ziua Domnului cu un prilej de-a face cumpărături ”pângărind ziua Sabatului” sau de-a socializa ”la porțile Ierusalimului”.

4. Vorbește-le copiilor și nepoților tăi despre Domnul!

Știm din Scriptură că trebuie să împărtășim Cuvântul cu copii și nepoții noștri, dar avem deschiderea să le împărtășim și istoria personală cu Domnul: exodul comunismului, minunile trăite cu El, reușitele noastre la teste și examene, vindecare deplină în boli grave, zeci de răsunsuri la rugăciuni? ”Și când te va întreba fiul tău într-o zi: Ce înseamnă lucrul acesta? Să-i răspunzi: Prin mâna Lui cea atotputernică, Domnul ne-a scos din Egipt, din casa robiei; … Să-ți fie ca un semn pe mână și ca un semn de aducere-aminte pe frunte între ochi; căci prin mâna Lui atotputernică ne-a scos Domnul din Egipt.” (Exodul 13,15-16)

5. Fii plină de bunătate, altruism, generozitate!

Scriptura ne avertizează în Matei 24:12 că ”din pricina înmulțirii fărădelegii dragostea celor mai mulți se va răci” dar realitatea depășește expectația, recunoaștem că noi ne-am înstrăinat, suntem inerți, insensibili, egoiști. Nimic nu ne scoate din zona noastră de comfort, tinerelor le lipsește curajul, soțiile și mamele nu mai au timp iar bunicuțele noastre spun că e momentul ca alții să fie activi în lucrare.

Un excelent exemplu despre cum să fii activ și după nouăzeci de ani găsim pe paginile uneia dintre cărți pastorului și specialistului în leadership John Maxwell ”Dă sens vieții ”:

Credință și Viziune

Credință și Viziune

“Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare.Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.” – Genesa 12: 1-3

Credința biblică este instrumentul de cercetare și cunoaștere în domeniul religios. Ea acoperă atât prezentul cât și viitorul. Credința transcende realitățile de aici și acum și ne poate ajuta să „vedem” realitățile viitoare. Viziunea, pe de altă parte, este un mod specific de a vedea și concepe lucrurile. Asocierea credinței biblice cu viziunea este absolut necesară în viața oricărui credincios și, cu atât mai mult, în viața oricărui lider creștin.

Credința ne ajută să „vedem” lucrurile care nu se văd, iar viziunea trebuie să aibă în ea dinamismul credinței pentru a putea fi realizată.

Oamenii așa ziși practici nu pun prea mare preț nici pe credință și nici pe viziune; unii chiar le disprețuiesc. Se spune despre cineva, marcat de stilul său de viață foarte practic, că și-a scris propriul epitaf: „Aici odihnește unul al cărui suflet a fost înflăcărat uneori de mari dorinte; unul căruia cortina infinitului i-a fost deschisă uneori, doar puțin, dar care nu a avut curajul să facă nimic cu aceasta”. Oamenii credincioși și cu viziune, din toate generațiile și din toate timpurile, au făcut lucrurile să se întample, în conformitate cu voia lui Dumnezeu.

Putem lua exemplu de la oamenii cu o credință vizionară ai Vechiului Testament: Avraam, Moise, Iosif și toți profeții. Credința și viziunea aduc în viața celor credincioși o doză de neliniște, de aceea cei mai mulți nu au curajul să împărtășească și să dea curs la ceea ce Dumnezeu le pune pe inimă. Trebuie însă să știm că, deși Cel care ne-a chemat este nevăzut, destinația înspre care ne duce nu este descrisă în detalii, cei care ne hotărâm să-L urmăm vom avea parte de însoțirea și călăuzirea Lui permanentă prin Duhul Sfânt.

Credința și viziunea pot avea capcanele lor. Ca în orice domeniu există și aici falsuri: credință falsă și viziune falsă. Trebuie să fim cu mare băgare de seamă întrucât acestea sunt fundamentale în cadrul chemării divine și determinante prin consecințele lor. Dumnezeu este sursă doar pentru viziunile care sunt un rezultat al chemării la pocaință și slujire, doar al acelor viziuni care sunt impulsionate de credința în El. Viziunea creștină este inspirată direct sau indirect de chemarea lui Dumnezeu și adună în ea pătrunderea credinței, adică înțelegerea lucrurilor în esența lor și anticiparea credinței, adică acel ceva care ne trece dincolo de prezent spre o posibilitate în viitor.

Cineva spunea: „Viziunea și realitatea, cuvântul și împlinirea, prezentul și viitorul, starea de fapt și posibilitatea, neliniștea și actiunea, mania cu privire la ceea ce este greșit și dorința pentru ceea ce este mai bine – oricare ar fi perechile contrastante, credința vizionară va arunca un pod peste prăpastie”. Credinciosul vizionar vede realitatea vremii în care trăiește și se întreabă mai întâi de ce. Dar și dacă înțelege și dacă nu înțelege de ce, prin credință el se întreabă de ce nu altfel gândindu-se la realitatea viitoare diferită și posibilă, conformă cu voia și planul lui Dumnezeu.

Viziunea creștină este total diferită de ambițiile omenești de a atinge excelența, de dorința de a exploata deplin potentialul uman, de spiritul de competiție, de dorința de faimă sau putere, lucruri care îi caracterizează pe oamenii hotărâți să încalce orice limite în drumul arogant al împlinirii de sine.

Cum este credința pe care susținem că o avem? – doar în ceea ce privește viața și lucrurile de aici și acum, așa cum sunt, sau este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite după voia lui Dumnezeu, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd încă, dar pe care Dumnezeu vrea să le facă, asteptând ca noi sa I le cerem și să ieșim din zona noastră de confort pentru împlinirea lor? – încorsetată și mulțumită de binecuvântările pe care le avem deja, sau tânjim după ceva mai mult, mai bine, mai profund, toate acestea determinate de o viață mai aproape de Dumnezeu, într-o nouă etapă de sfințire prin Duhul Sfânt și prin Cuvântul Scripturii?

Despre credincioșii vizionari ai Vechiului Testament ni se spune: „În credință au murit toți aceștia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite; ci doar le-au văzut și leau urat de bine de deperte…”(Evrei 11:13).

Să avem curajul să ne gândim cum ar putea fi lucrurile altfel și să-I cerem lui Dumnezeu să le schimbe, punându-ne mai apoi la dispoziția Lui.

100 de ani de mărturie baptistă în Clisura Dunării

100 de ani de mărturie baptistă în Clisura Dunării

Cu 500 de ani în urmă, în anul 1518, la Padova, Martin Luther a declarat: “NO REVOCO” întărind crezul Reformei.

În 1918, la 400 de ani de la acel eveniment, credinţa evanghelică a pătruns şi în Clisura Dunării.

Pe parcursul anului 2018 Biserica Baptistă Nr.1 MARANATA din Moldova Nouă va marca împlinirea a 100 de ani de mărturie a credinţei creştine baptiste în Clisura Dunării prin diverse evenimente dedicate acestui moment aniversar. Sărbătoarea centenarului va culmina cu câteva zile speciale de sarbatoare în perioada 10-12 august 2018 la care sunt invitaţi să participe toţi cei care de-a lungul timpului au fost membri sau aparţinători ai bisericii noastre sau au avut rude cu aceasta calitate.

Vă asteptăm cu drag la marea sărbătoare !

Calendarul evenimentelor anului centenar 2018

  •   Evanghelizare de primăvară în primele 3 duminici ale lunii martie 2018
  •   Intrarea Domnului Isus în Ierusalim – 1 aprilie 2018
  •   Învierea Domnului Isus – 8 aprilie 2018
  •   Excursie tematică în perioada – 27 aprilie – 1 mai 2018
  •   Înălțarea Domnului Isus – 24 mai 2018
  •   Pogorârea Duhului Sfânt – 27 mai 2018
  •   Serbare final an școlar 2017-2018 – 10 iunie 2018
  •   Școala Biblică de vacanță – Ediția a X-a  în perioada 2 – 5 iulie 2018
  •   Simpozion prilejuit de împlinirea a 100 de ani de prezență baptistă în Clisura Dunării -7 iulie 2018
  •   Concert al corurilor bărbătești reunite din Banat – 5 august 2018
  •   Aniversarea Centenarului bisericii noastre  –  10-12 august 2018
  •   Deschiderea anului școlar 2018-2019 – 9 septembrie 2018
  •   Sărbătoarea Mulțumirii – 21 octombrie 2018
  •   Evanghelizare de toamnă în fiecare duminică a lunii noiembrie 2018
  •   Aniversarea Nașterii Domnului Isus – 25 decembrie 2018

 

Când Am Cântat!

Când Am Cântat!

Când am cântat cu inima uşoară,
Fără de griji un cântec alintat,
Mi se părea că îngerii coboară
În ritmul veseliei de chitară …
Ştiu însă azi că-atuncea n-am cântat!

Dar când am fost cu inima mâhnită,
Sub cruce apăsat şi-mpovărat,
N-a fost nici melodie strălucită,
Nici vers de poezie iscusită…
Dar ştiu acum că-atuncea am cântat!

Când am cântat ca să se-audă bine,
Cu sunet sigur, bine intonat,
Să nu mai cânte nimenea ca mine,
Şi să fiu lăudat de orişicine…
Oricum aş fi cântat, n-a fost cântat!

Dar când am fost cu inima zdrobită
Şi către Domnul bun am suspinat,
Rugându-L să mă scoată din ispită.
Şi vocea mi-era-n lacrime topită,
Nu se-auzea nimic…, dar am cântat!